Un mesaj aparent trimis de bancă. Un apel de la o persoană cunoscută. O imagine sau o înregistrare video care pare autentică.
Tehnologia ne oferă instrumente extraordinare, dar aduce și noi riscuri. Fraudele online devin mai sofisticate, iar inteligența artificială poate face unele tentative de înșelătorie mult mai greu de recunoscut.
Despre aceste riscuri am discutat la Next Story cu comisar-șef de poliție Loredana Elena Bunoiu, din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității.
O conversație despre fraude, inteligență artificială, deepfake și, mai ales, despre ce putem face pentru a ne proteja.
Fraudele online nu mai sunt întotdeauna ușor de recunoscut
Multe persoane asociază o tentativă de fraudă cu un e-mail scris greșit sau cu un mesaj evident suspect.
Lucrurile pot fi însă mult mai convingătoare.
Atacatorii încearcă să câștige încrederea victimei și să creeze o situație în care aceasta să reacționeze rapid.
Un mesaj poate părea trimis de o instituție cunoscută. Un cont poate imita identitatea unei persoane reale. Iar un apel poate crea impresia unei urgențe.
În astfel de situații, câteva secunde de verificare pot face diferența.
Inteligența artificială schimbă și modul în care privim fraudele
AI poate genera texte, imagini, materiale video și voci din ce în ce mai convingătoare.
Aici apare una dintre marile provocări ale perioadei actuale: nu mai putem considera automat autentic tot ceea ce vedem sau auzim online.
Tehnologia deepfake poate fi folosită pentru a crea materiale care reproduc imaginea sau vocea unei persoane.
De aceea, verificarea sursei devine esențială.
Urgența ar trebui să ne ridice un semn de întrebare
Multe tentative de fraudă încearcă să provoace o reacție emoțională.
„Contul va fi blocat.”
„Trebuie să plătești imediat.”
„Am nevoie urgent de bani.”
Presiunea timpului poate determina o persoană să acționeze înainte să analizeze situația.
Un principiu simplu poate ajuta: oprește-te și verifică înainte să acționezi.
Dacă cineva apropiat îți solicită bani într-o situație neobișnuită, contactează persoana separat.
Dacă primești o solicitare aparent venită de la o instituție, verifică informația folosind canalele oficiale.
Datele personale trebuie protejate
Parolele, codurile de autentificare și informațiile bancare nu trebuie tratate ca simple date.
Ele pot oferi acces la conturi și servicii importante.
Folosirea unor parole diferite, activarea autentificării în doi pași și atenția acordată linkurilor primite pot reduce riscurile.
La fel de important este să nu comunicăm codurile de autentificare unei alte persoane doar pentru că solicitarea pare urgentă sau credibilă.
Prevenția începe cu informarea
Nu trebuie să devenim specialiști în securitate cibernetică pentru a fi mai atenți online.
Trebuie însă să ne formăm câteva reflexe.
Să verificăm sursa. Să nu acționăm sub presiune. Să fim atenți la solicitările neobișnuite. Să discutăm despre aceste riscuri și cu persoanele apropiate.
Educația digitală devine astfel o formă de protecție.
Loredana Elena Bunoiu, la Next Story
În episodul Next Story dedicat riscurilor și înșelătoriilor din mediul online, comisar-șef de poliție Loredana Elena Bunoiu explică mecanismele din spatele unor astfel de situații și importanța prevenției.
Discuția merge de la metodele clasice de fraudă până la noile provocări aduse de inteligența artificială și tehnologia deepfake.
Este o conversație utilă nu doar pentru cei foarte activi în mediul digital, ci și pentru părinți, bunici sau orice persoană care folosește telefonul, rețelele sociale ori serviciile online.
▶️ Urmărește mai jos episodul complet Next Story.
